Socialize

Facebook
Home » Institutii » Sindicate » „Un sat în care dimineața nu se aprinde lumina în școală este un sat mort”

„Un sat în care dimineața nu se aprinde lumina în școală este un sat mort”

prof. Ioan Săcărea

prof. Ioan Săcărea

Interviu cu prof. Ioan Săcărea, președintele SI Spiru Haret, Mureș

Stimate domnule profesor, cum au decurs simulările la clasa a VIII-a, respectiv la clasele a XI-a și a XII-a în județul Mureș? Adresez această întrebare liderului de sindicat și profesorului.

Noi am avut niște discuții pe tema simulărilor imediat după ce acestea s-au încheiat și am ajuns la concluzia că, din punct de vedere organizatoric, acestea s-au desfășurat impecabil. Inspectoratul școlar a pus mult suflet, multă energie pentru ca ele să se desfășoare corect. Avem însă niște observații atât cu privire la rezultate, cât și în legătură cu ce ar trebui făcut pe viitor, din punctul nostru de vedere. Faptul că profesorii a trebuit să alerge pentru corectură de la o școală la alta, de la un centru la altul fără să fie plătiți este un lucru urât. Pe de altă parte, sigur că această simulare este necesară și e foarte bine că s-au introdus și la clasa a XI-a, dar, în opinia noastră, aceste simulări nu ar trebui să se lege de un anumit calendar unic, să lase școala să le planifice când crede de cuviință, iar corectarea să se facă la nivelul școlii, pentru că dascălul de la școala respectivă știe și trebuie să dea socoteală părinților acelor elevi de la acea școală. Cu alte cuvinte, trebuie să terminăm odată cu această suspiciune, nu să o încurajăm. În felul acesta am câștiga mai multă încredere și din partea părinților, și din partea elevilor. Importante nu sunt neapărat rezultatele, ci modul în care se vor desfășura aceste examene.

Există însă și voci care spun că nu văd utilitatea acestor simulări, atâta vreme cât aceste note nu se regăsesc în cataloage.

În cazul în care simularea are loc atunci când școala are la dispoziție timpul necesar pentru a o organiza, sigur că atunci se pot face dezbateri pe marginea rezultatelor și cu părinții, și cu elevii și se pot trece în catalog. Un alt lucru pe care l-am subliniat în mai multe rânduri este acela că matematica a suferit de-a lungul timpului pentru că acolo nu s-a prea umblat: aceeași încărcătură, aceleași informații inutile, vrafuri întregi de culegeri și o grămadă de cheltuieli din partea părinților pe meditații, fără ca rezultatele să fie la înălțimea așteptărilor. De aceea, este absolut necesară o aerisire a manualelor de matematică, pentru ca această disciplină să nu mai fie privită cu ură.

Să ne întoarcem însă la simulări. Imediat după anunțarea rezultatelor la clasa a VIII-a, ministrul Educației, Remus Pricopie, se arăta foarte nemulțumit de rezultate și spunea că nu crede ca acestea să fie spectaculoase nici în vară.

E părerea dânsului. Noi suntem părinți, suntem dascăli, iar noi, cei de jos, vedem lucrurile prin prisma oamenilor care sunt în spatele nostru. Rezultatele nu vor fi nici mai bune, nici mai slabe decât cele de anul trecut. Dacă vom scăpa de balastul numărului foarte mare de clase la seral, sau al celor care fac liceul pe rute ocolitoare, veți vedea că promovabilitatea la bacalaureat se va învârti în jurul procentului de 60-65%, un rezultat foarte bun.

La nivelul clasei a VIII-a sigur că rezultatele aduc niște îngrijorări, există însă suficient timp pentru intensificarea pregătirii acestor elevi. De aceea, nu trebuie să se îngrijoreze domnul ministru, pentru că dascălii noștri știu ce au de făcut. Domnul ministru trebuie să fie îngrijorat că Educația nu beneficiază de cei 6% din PIB stipulați prin lege. Pentru asta trebuie să se lupte domnia sa. Dacă va asigura un statut mai bun cadrelor didactice, o să vadă că rezultatele vor fi cele pe care și le dorește domnia sa.

Privite lucrurile din perspectiva acestor rezultate despre care vorbim, cât de mare este discrepanța între școala urbană și cea rurală?

În general, diferențele dintre urban și rural se observă cu adevărat la clasa a VIII-a, licee neexistând la țară. Surprin­zător însă, anul acesta, mediul rural a devansat mediul urban. Asta denotă fap­tul că, deși s-au făcut multe co­ma­sări, avem o re­sursă umană bine pregătită. Un sat în care dimineața nu se aprinde lumina în școală este un sat mort. Altfel, noi am avut întotdeauna grijă să dăm importanța cuvenită mediului rural și problemelor cu care se confruntă. Și aici, în sat, se nasc și se dezvoltă tineri bine dotați intelectual și chiar supradotați. De aceea, ar fi necesar ca aceștia să fie îndrumați spre niște centre de pregătire pentru a nu se pierde. Tot pentru acești elevi administrațiile locale ar trebui să facă niște eforturi financiare pentru a le asigura burse de studii, iar apoi acești tineri să se întoarcă înapoi cu contract, pentru a face acolo, acasă, cultură și educație.

Tot auzim vorbindu-se, domnule profesor, despre învățământ de calitate. Dar poate fi asigurată calitatea actului educațional fără o salarizare corespunzătoare?

Mi-ați pus o întrebare foarte frumoasă, la care vă voi răspunde foarte frumos. Am 42 de ani de vechime în învățământ și văd în jurul meu dascăli apropiați mie ca vârstă care fac școală din pasiune. Noi însă vom trece, pentru că nu suntem nemuritori, și în locul nostru vor veni tineri care nu sunt motivați și care văd învățământul ca pe o rampă de lansare. De aceea cred că fiecare dascăl ar trebui să treacă printr-un liceu pedagogic înainte să ajungă la catedră, altfel nu vom putea face pași înainte pe linia progresului, a calității în învățământ. Pe de altă parte, motivarea duce într-adevăr la calitate, altfel ne amăgim și nu facem altceva decât să ne luăm angajamente pe care să nu le putem respecta. Un alt rău care se adaugă la celelalte multe care parazitează școala românească și față de care se pare că bătălia noastră este pierdută este birocrația: suntem îngropați în hârtii. Dar cel mai mare rău este că, unul după altul, ne părăsesc dascălii de vocație.

Domnule profesor, vă place liniștea de la Ministerul Educației din ultima vreme?

Domnul ministru ne-a atras într-o cursă. Ne-a adunat cu o lună în urmă la minister, a stat de vorbă cu noi nouă ore, ne-a ascultat doleanțele și nemulțumirile legate de Legea Educației Naționale și de necesitatea modificării acesteia, dar până în momentul de față nu s-a rezolvat absolut niciuna dintre promisiunile pe care ni le-a făcut. Ne-a cucerit cu discursul domniei sale și cu asta ne-a închis gura. Este însă doar opinia dânsului. Noi îl respectăm, i-am oferit și timp – negociat.

Cum vedeți următoarele luni?

Tensionate, pentru că este o distanță foarte mare între ceea ce ni s-a promis și ceea ce s-a făcut până în acest moment.

Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU