Socialize

Facebook
Home » Institutii » Inspectorate scolare » „Una dintre direcţiile noastre de acţiune este compatibilizarea şcolii cu exigenţele educaţionale, socio-culturale ale unui stat membru al UE“

„Una dintre direcţiile noastre de acţiune este compatibilizarea şcolii cu exigenţele educaţionale, socio-culturale ale unui stat membru al UE“

Interviu cu prof. dr. Maria Ştefănie, inspectorul general al ISJ Hunedoara


Stimată doamnă inspector şcolar general, prof. dr. Maria Ştefănie, cum au fost primele două luni din acest an şcolar pentru dvs., pentru inspectoratul pe care îl conduceţi? Care au fost principalele probleme cu care s-a confruntat şcoala hunedoreană în această perioadă?

După o vară plină de activităţi, în care s-a pregătit temeinic noul an şcolar, şi o scurtă vacanţă pentru cei din inspectorat, această primă perioadă a fost marcată de aspectele legate de funcţionarea optimă a sistemului de învăţământ. În scopul verificării respectării legislaţiei specifice în vigoare, în graficul unic de îndrumare şi control au fost introduse o serie de inspecţii tematice prin care am urmărit: modul de realizare a planului de şcolarizare propus, gradul de încărcare şi corectitudinea datelor din aplicaţia electronică SIIIR, în baza cărora se va calcula bugetul fiecărei unităţi de învăţământ pentru anul bugetar 2018, încadrarea personalului didactic, asigurarea de şanse egale privind accesul la educaţie a tuturor elevilor din judeţ, cu accent pe incluziunea elevilor cu cerinţe educative speciale şi evitarea situaţiilor de segregare.

În vederea ameliorării calităţii procesului didactic au fost stabilite, fiind deja în curs de realizare, o serie de inspecţii generale şi speciale la unităţile de învăţământ cu rezultate slabe la examenele naţionale.

Răspundem, de asemenea, la solicitările şi sesizările partenerilor educaţionali, respectând principiul interesului superior al elevului. În această perioadă, ne-am confruntat cu un număr semnificativ de sesizări din partea părinţilor aflaţi în situaţii de divorţ, pe tema transferurilor solicitate de unul dintre părinţi şi refuzate din partea celuilalt. Sunt situaţii sensibile, care pot periclita parcursul şcolar firesc al copiilor, dar efortul depus în negocierea situaţiilor conflictuale dintre părinţi şi membrii consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ primitoare este o sarcină prioritară. Consiliem conducerile unităţilor de învăţământ să adapteze şi să utilizeze documentele pe care le elaborează (regulamentul intern, contractele educaţionale, cererile tip etc.) astfel încât să evităm situaţiile nedorite.

Pentru că vorbim despre situaţii speciale, care este rata abandonului şcolar la acest început de an şcolar, un flagel în creştere la nivel naţional? Unde se întâlnesc cele mai ridicate procente de părăsire timpurie a şcolii şi la ce cicluri de învăţământ?

În acest an şcolar, în judeţul Hunedoara sunt şcolarizaţi 57.284 de elevi şi preşcolari în cele 279 de unităţi de învăţământ cu şi fără personalitate juridică.

Conform datelor transmise de unităţile şcolare la începutul anului şcolar 2017-2018, au fost înregistrate 296 de cazuri de elevi, care în anul şcolar 2016-2017 nu au frecventat deloc cursurile. Rata elevilor care nu au frecventat deloc cursurile în anul şcolar 2016-2017 este de 0,76, fiind în uşoară scădere faţă de anul şcolar 2015-2016, când aceasta a fost de 0,8.

Zonele cu cea mai ridicată rată de nefrecventare a cursurilor sunt Lupeni, Brad, Călan  şi Orăştie, din rândul elevilor din învăţământul liceal. Cea mai bună frecvenţă a elevilor la cursuri s-a înregistrat în zona Deva, Hunedoara, Petrila şi Haţeg.

Unităţile de învăţământ în care se înregistrează o rată mai mare de părăsire timpurie a şcolii sunt Liceul Tehnologic Lupeni, Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida, Petroşani, Liceul Tehnologic Crişan, Crişcior şi Liceul Tehnologic Nicolaus Olahus, Orăştie.

Cele mai întâlnite cauze sunt: dezinteresul, neimplicarea familiei, situaţia economică precară, plecări în străinătate, nu doresc continuarea studiilor, absenţe, eşec şcolar, ocuparea unui loc de muncă, alegerea  programului „A doua şansă” sau, în mediul rural, unii copii rămân să-şi ajute familia în gospodărie.

În fiecare an şcolar, la nivel local şi judeţean luăm o serie de măsuri şi implementăm diferite programe şi proiecte în scopul diminuării şi prevenirii fenomenului de părăsire timpurie a şcolii. Amintim câteva: activităţi de consiliere psihopedagogică, asigurarea serviciilor de sprijin pentru elevii cu CES, monitorizarea absenţelor, lectorate cu părinţii, acordarea de burse şi rechizite pentru elevii cu situaţie materială precară,  antrenarea elevilor în activităţi extraşcolare, colaborarea cu autorităţile publice locale.

Ce perspectivă au, de pildă, copiii familiilor de mineri din Valea Jiului? Ce face statul pentru sistemul de educaţie din această parte a ţării, ştiut fiind că este una dintre cele mai sărace şi mai lipsite de perspectivă regiuni din ţară?

Situaţia elevilor din Valea Jiului este mereu în atenţia instituţiei noastre. Copiii familiilor de mineri dobândesc  un cult al muncii şi o dorinţă de afirmare în societate, în baza rezultatelor obţinute. În ultimii ani, după Seminarul Teologic Ortodox Sfânta Ecaterina, din Prislop, care a obţinut un procent de 100% de promovare a examenului de bacalaureat, pe locul doi în judeţ, după acest criteriu, este din Valea Jiului: Colegiul Naţional Mihai Eminescu, din Petroşani.

Pe lângă aceşti copii ai actualilor sau foştilor mineri, există şi categoria elevilor provenind din familii cu un stat social dezavantajat, care locuiesc în fostele clădiri construite pe vremea în care activitatea minieră era dezvoltată. Majoritatea sunt de etnie romă, iar şcolile pe care le frecventează se confruntă cu probleme legate de frecvenţa şcolară şi relaţionarea lor cu colegii şi cadrele didactice.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara a dezvoltat o serie de proiecte şi activităţi care vizează facilitarea accesului la educaţie a elevilor provenind din zonele defavorizate, printre care şi Valea Jiului.

În vederea ameliorării acestor probleme, Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara a depus şi câştigat un proiect POCU, cu titlul „Hai la şcoală! O şansă pentru viitor”, în care a implicat autorităţile publice din Valea Jiului (Primăria Municipiului Vulcan fiind instituţie parteneră în proiect) în activităţi comune pentru creşterea participării tuturor elevilor la educaţie. Grupul-ţintă este format din 1.700 de persoane. Este vorba despre copii de vârstă antepreşcolară, preşcolară, elevi cu risc de părăsire timpurie a şcolii, elevi care au părăsit timpuriu şcoala, adulţi care nu au absolvit învăţământul obligatoriu, părinţi, tutori, personal didactic. În acelaşi context,  două licee din Valea Jiului au câştigat granturi în Schema pentru Licee din cadrul programul ROSE, coordonat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi finanţat prin Banca Mondială, iar alte şase au depus astfel de aplicaţii, în scopul ameliorării promovabilităţii la examenul naţional de bacalaureat, respectiv al facilitării tranziţiei elevilor în învăţământul terţiar.

O atenţie deosebită acordăm condiţiilor în care învaţă copiii din Valea Jiului. Astfel, de curând s-a finalizat renovarea Şcolii Primare din Câmpu lui Neag: acoperişul, pereţii exteriori şi interiori, instalaţia sanitară şi cea electrică, asigurându-se condiţii la standarde europene pentru elevii din ciclul preşcolar şi primar care învaţă în şcoala respectivă.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara, împreună cu Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida şi Colegiul Economic Hermes, din Petroşani, au realizat, la sediul Primăriei Municipiului Petroşani, o acţiune de popularizare în rândul operatorilor economici din zona Văii Jiului cu privire la oportunităţile  de şcolarizare în învăţământul dual şi în învăţământul profesional, pentru anul şcolar 2018-2019.

De asemenea, în cazul elevilor care provin din familii în care un membru a suferit accidente miniere, în afară de sprijinul financiar acordat de MEN, oferim servicii de consiliere cu sprijinul reprezentanţilor Centrului de Resurse şi Asistenţă Educaţională Hunedoara.

O gravă problemă a învăţământului preuniversitar românesc a fost semnalată de curând de sindicatele din Educaţie: România este singura ţară din UE care lucrează la catedră cu necalificaţi. Care este situaţia la nivelul judeţului Hunedoara? Câţi suplinitori există aici?

Referindu-mă concret la situaţia învăţământului hunedorean, pot spune că  există o dinamică a personalului didactic de predare, consecinţă a părăsirii sistemului din diferite motive, respectiv de intrare în sistem, ca urmare a promovării concursului naţional de ocupare a posturilor şi catedrelor vacante/rezervate, a concursului judeţean organizat de inspectoratul şcolar, sau a concursurilor organizate de unităţile şcolare,  urmare a vacantării posturilor în timpul anului şcolar.

Experienţa profesională la clasă a cadrelor didactice este evidenţiată de procentul de peste 45% din totalul de cadre didactice, care au o vechime de peste 25 de ani şi au obţinut gradul didactic I, fiind considerate persoane resurse pentru cadrele didactice debutante.

Conform bazei de date întocmite de reprezentanţii compartimentului Managementul resurselor umane, rezultă că pentru acest an şcolar, din totalul de 4.365,29 norme didactice, 46,09 sunt ocupate de cadre didactice cu studii necorespunzătoare postului (acestea având însă licenţă în alt domeniu şi participând la concursul naţional, dar la altă disciplină), respectiv patru norme ocupate cu studenţi în curs de calificare, reflectând un procent  redus, de aproximativ 1%  din totalul de cadre didactice din judeţ. Chiar şi în aceste condiţii, unul dintre obiectivele inspecţiilor de specialitate îl constituie monitorizarea activităţii didactice a acestor profesori.

Din analiza efectuată pe ultimii trei ani s-a evidenţiat un progres în ceea ce priveşte rezultatele obţinute de participanţii la concursul naţional de ocupare a posturilor/catedrelor vacante/rezervate, nu­mărul de note sub 5 înregistrând cel mai mic procent în acest an. Aici trebuie menţionat faptul că prin susţinerea lecţiilor la clasă, probă în cadrul concursului de ocupare, viitoarele cadre didactice trec prin primul filtru de selecţiei, făcând astfel cunoştinţă cu ceea ce înseamnă planificare calendaristică, proiectarea activităţii didactice, realizarea demersului didactic, oferirea unui feedback, dându-le astfel posibilitatea de reflecţie în ceea ce presupune meseria de dascăl, pe care pot să şi-o asume sau nu.

O adevărată provocare pentru decidenţii din Educaţie, pentru sistemul de educaţie este reconstruirea învăţământului dual, o verigă vitală pentru sistem, pentru societate, economie, pentru piaţa forţei de muncă. Cum staţi, în judeţul Hunedoara, la acest capitol?

Judeţul Hunedoara nu este în topul naţional al judeţelor cu creştere economică semnificativă în anul 2016. Totuşi, datorită unei bune colaborări cu mediul economic, prin reprezentanţii Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social Hunedoara (CLDPS Hunedoara), am reuşit o bună implementare a învăţământului dual, ca o nouă formă de învăţământ profesional şi tehnic, începând cu acest an şcolar.

În două dintre liceele tehnologice din judeţ, şi anume Colegiul Tehnic Transilvania, Deva, şi Liceul Tehnologic Constantin Bursan, Hunedoara,  funcţionează trei clase de învăţământ dual pentru calificările profesionale: electromecanic, utliaje şi instalaţii industriale, sudor şi sculer matriţer.

Au fost  încheiate contracte de parteneriat între operatorii economici, unităţile de  învăţământ şi unităţile administrativ-teritoriale pe raza cărora se află cele două unităţi şcolare.  Astfel colaborăm foarte bine, din acest punct de vedere, cu SC Eurosport DHS SA, SC D Draxlmaier SA şi SC ASSA Abloy SA.

Contractele de parteneriat pentru formarea profesională a celor 68 de elevi din învăţământul dual, încheiate între elev, părinte/tutore legal, operatorul economic şi conducerea unităţilor de învăţământ, au fost semnate într-un cadru oficial la sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara în prezenţa reprezentanţilor Instituţiei Prefectului, Primăriei  Municipiului Deva, Primăriei Municipiului Hunedoara şi Camerei de Comerţ şi Industrie a Judeţului Hunedoara.

Elevii hunedoreni şcolarizaţi în învăţământul dual beneficiază de gratuitate la  transport, cazare şi masă în internatele şcolare, burse lunare de 400 lei (200 bursa profesională şi 200 lei bursa din partea agenţilor economici), echipament de protecţie asigurat de agentul economic şi, nu în ultimul rând, o meserie temeinic învăţată prin efectuarea practicii de specialitate la agenţii economici, cu loc de muncă asigurat la finalizarea studiilor  şi  prioritate la angajare.

Legea Manualului, perspectiva editurii unice şi a monopolului de stat pe cartea şcolară,  a fost una dintre noutăţile ministeriale amplu dezbătute. În opinia dvs., e bine, e rău ca o singură editură să scoată manuale pe piaţa şcolară românească? 

Ideea unui manual unic la fiecare nivel de clasă, pe discipline, respectiv a învestirii Editurii Didactice şi Pedagogice în editarea ma­nualelor, este susţinută de majoritatea cadrelor didactice din judeţ. În Consiliul Consultativ al Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara în care am dezbătut propunerile de modificări legislative au fost aduse o serie de argumente în acest sens, cum ar fi: asigurarea egalităţii de şanse în ansamblul procesului de predare-învăţare-evaluare, stimularea creativităţii cadrului didactic în a găsi soluţii proprii pentru alegerea strategiei didactice, în scopul asigurării unui demers didactic individualizat, centrat pe particularităţile fiecărui elev în parte, ameliorarea calităţii tehnice a manualelor şcolare care, fiind de bază şi editate de o singură editură, nu mai trebuie să facă rabat de la indicatorii tehnici, de producţie (calitatea hârtiei, a tehnoredactării, a suportului informatic interactiv etc.), simplificarea procedurii de comandă a manualelor şcolare.

De altfel, noi suntem generaţia care a fost crescută şi educată utilizând manualele şcolare unice de la Editura Didactică şi Pedagogică, care a dat examene de admitere la oricare universitate sau facultate din ţară din aceleaşi conţinuturi universal valabile în toate unităţile de învăţământ preuniversitar, fără prejudecăţi sau suspiciuni legate de  sursa din care se formulau cerinţele din testele de admitere.

Şi a fost bine.

Care sunt principalele direcţii pe care veţi acţiona, la nivelul  ISJ Hunedoara, în anul şcolar 2017-2018? Nu în cele din urmă, cu ce speranţe priviţi spre acest an şcolar?

Pornind de la raportul privind starea învăţământului la nivelul judeţului Hunedoara, din anul şcolar 2016-2017 şi de la direcţiile majore din politica educaţională de la nivel guvernamental, principalele direcţii de acţiune, la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara sunt: dezvoltarea curriculară, cu accent pe promovarea accesului egal la educaţie al tuturor copiilor şi reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii; asigurarea calităţii în educaţie şi stimularea elevilor capabili de performanţe şcolare deosebite; siguranţa şi securitatea elevilor şi a personalului din şcoli; dezvoltarea resursei umane, vizând asigurarea formării permanente, realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare a sistemului de formare iniţială şi continuă a personalului didactic; utilizarea eficientă a resurselor materiale şi financiare, monitorizarea alocării fondurilor bugetare pentru unităţile de învăţământ din judeţ; respectarea cu rigurozitate a legislaţiei şi promovarea parteneriatelor cu agenţii economici.

Pentru siguranţa elevilor în mediul şcolar, am lansat proiectul „Butonul de panică”, în parteneriat cu reprezentanţii unităţilor de Poliţie, Jandarmerie şi ISU Hunedoara.

Prevenirea absenteismului şi comunicarea eficientă cu toţi partenerii educaţionali va fi realizată prin implementarea catalogului electronic în majoritatea unităţilor de învăţământ din judeţ.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara este deschis şi acordă întregul suport necesar pentru adaptarea ofertei educaţionale în funcţie de nevoile şi solicitările de pe piaţa muncii, care să conducă la dezvoltarea durabilă a comunităţii.

De asemenea, una dintre direcţiile noastre de acţiune este transformarea şcolii în sursă de dezvoltare şi inovare cognitivă, de formare de competenţe şi atitudini de cetăţenie activă la elevi, compatibile cu exigenţele socio-culturale ale unui stat membru al Uniunii Europene.

 Interviu realizat de Oana PANAIT