Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Evenimente » UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI – 200 DE ANI DE EXISTENȚĂ UNIVERSITĂȚILE – ROL FUNDAMENTAL ÎN DEZVOLTAREA ROMÂNIEI

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI – 200 DE ANI DE EXISTENȚĂ UNIVERSITĂȚILE – ROL FUNDAMENTAL ÎN DEZVOLTAREA ROMÂNIEI

O privire cuprinzătoare, autorizată, asupra educaţiei şi cercetării româneşti văzute în integralitate de la nivelul lor superior a fost oferită de reuniunea Consiliului Național al Rectorilor, dedicată celebrării a 200 de ani de la crearea învățământului tehnic superior românesc. Dintr‑o interdependenţă de momente istorice coagulate într‑un eveniment la zi – două secole de la fondarea Universității Politehnica din București (1818), Centenarul Marii Uniri (1918), finalizarea investiţiei emblematice care este noua aulă a Politehnicii, deschiderea anului universitar 2018‑2019 – a rezultat un tablou comprehensiv al sistemului nostru educaţional.

Este de subliniat, aşa cum semnala şi preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Cîmpeanu, că situaţia la nivel de sistem din acest an este una cum nu s‑a mai întâmplat, „să începem un an universitar fără a avea factor de decizie la conducerea educaţiei şi cercetării“ şi „să avem o separare artificială între învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică“.

Globalizarea obligă universitățile să devină tot mai competitive

În plenul reuniunii, președintele României, Klaus Iohannis, a făcut o expunere asupra situaţiei de ansamblu a educaţiei naţionale, inclusiv cu evidenţierea conexiunilor necesare între ciclurile de învăţământ şi, mai departe, între acestea şi cerinţele economiei, ale societăţii: „Acest cadru este, cu siguranță, unul propice pentru a discuta despre viitorul educației românești“, în condiţiile în care „educația românească se află într‑un moment de cumpănă, în care deciziile prezente vor determina capacitatea sa de a răspunde corect provocărilor viitorului“.

Preşedintele României a reiterat faptul că, astăzi, universitățile „sunt din ce în ce mai expuse globalizării și internaționalizării și, astfel, sunt obligate să devină tot mai competitive“. Argumentul de amplitudine internaţională îl reprezintă discutarea tot mai accentuată a perspectivei creării unor „universități europene sub formă de consorții“ și a creșterii fondurilor „alocate pentru mobilitatea studenților și a cadrelor didactice“. Contextul, a subliniat preşedintele ţării, „necesită o adaptare rapidă. Sunt esențiale debirocratizarea, existența unui personal administrativ calificat și adaptarea curriculară. Adaptarea presupune și proceduri rapide de recunoaștere a diplomelor și politici de atragere a talentului. Este în interesul universităților să militeze pentru astfel de schimbări“.

Referindu‑se la aşteptările care stau în faţa universităţilor noastre, preşedintele Klaus Iohannis a atras atenţia că „nevoia de specialiști a economiei românești nu este acoperită adecvat în clipa de față de absolvenți și nu există o evidență clară a inserției acestora pe piața muncii“, fiind necesar „ca relația dintre societate, economie și mediul universitar să fie evaluată în baza unor studii pe termen mediu și lung, care să depășească interesul imediat“. În aceeaşi ordine de idei, a continuat preşedintele, „activitatea de cercetare, un veritabil catalizator pentru dezvoltarea economică și un garant al competitivității României, se realizează din ce în ce mai mult datorită consorțiilor și colaborărilor internaționale. Universitățile trebuie, așadar, să își axeze eforturile pe dezvoltarea unor centre de cercetare bine finanțate și cu personal calificat, cu recunoaștere internațională și care să atragă talente din întreaga lume“.

Universităţile, „cheia de boltă“ a învăţământului preuniversitar

Preşedintele Klaus Iohannis s‑a referit, de asemenea, la rolul formativ al universităţilor pentru întregul ecosistem educaţional, considerându‑le „cheia de boltă“ a acestuia: „Multe aspecte ale educației preuniversitare depind de munca dumneavoastră, a universităților. Aici se formează cadrele didactice din educația preuniversitară, iar calitatea acestor programe are un impact decisiv asupra performanței elevilor noștri. Orice reformă a carierei didactice va trebui să implice universitățile, care, la rândul lor, trebuie să își adapteze programele de formare. Propunerile de reformă curriculară, organizarea examenelor și realizarea materialelor didactice depind și ele de implicarea mediului universitar, mediu care poate facilita crearea unei punți între nevoile sistemului și ultimele inovații sau tendințe pe plan european sau global“. În ansamblu, a accentuat preşedintele Klaus Iohannis, „mediul universitar rămâne unul dintre pilonii esențiali ai democrației de astăzi și unul dintre păstrătorii acesteia pentru generațiile de mâine. România își poate realiza destinul și atinge obiectivele naționale doar cu ajutorul educației și cercetării, iar universitățile, și de acest lucru sunt convins, vor juca un rol fundamental în devenirea națiunii noastre“.

Nevoia de educaţie echilibrată

La interdependenţele diverselor domenii ale cunoaşterii, sub semnul unităţii de neam, de limbă şi de cultură, s‑a referit în alocuţiunea sa preşedintele Academiei Române, acad. prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş‑Bolyai din Cluj‑Napoca, reamintind că însăşi „Politehnica a fost înfiinţată cu eforturile cărturarilor din toate cele trei provincii mari care aveau să formeze România“. În acest an aniversar, preşedintele Academiei Române a vorbit despre împlinirea a 330 de ani de la tipărirea Bibliei de la Bucureşti, de asemenea „făcută prin eforturile reunite ale cărturarilor din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania“. Reiterarea acestui moment istoric într‑un spaţiu al culturii tehnice nu este surprinzătoare, a spus acad. Ioan Aurel Pop: „Această şcoală are legături puternice cu limba română, cu dragostea pentru cultura naţională şi pentru graiul pe care noi îl folosim. Între făurarii României moderne, inginerii au fost adesea protagonişti, şi nu simpli actori. Dintre ei străluceşte în prim‑plan Ionel Brătianu, pe care mulţi istorici îl plasează primul între făurarii României întregite“. Astăzi, ca şi pentru viitor, a evidenţiat preşedintele Academiei Române, „pentru a avea ingineri buni, este nevoie de o educaţie preuniversitară echilibrată“, care să pună accent pe valorile general‑umane şi pe cultura generală.

Viziune, competenţă şi coerenţă

În calitate de preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor, prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Cîmpeanu, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti şi totodată preşedintele Agenţiei Universitare a Francofoniei, a pledat pentru parteneriate ale universităţilor cu mediul socio‑economic, precum şi pentru colaborare interinstituţională. Ca exemple de reuşită în acest sens, a enumerat marile centre universitare, economice şi de cercetare Iaşi, Cluj‑Napoca, Târgu Mureş. „Pentru aceasta este nevoie de viziune, iar asta este un lucru foarte dificil. Este nevoie de competenţă şi, slavă Domnului, în universităţile româneşti mai există încă. Este nevoie de coerenţă, dar la coerenţă nu suntem campioni“, a afirmat preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor.

Să inventăm viitorul!

Cerinţa colaborării şi a convergenţei în educaţie, cu „impact asupra societăţii“, a fost reiterată şi de rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Mihnea Costoiu. În context aniversar, apelul său, vizându‑i cu precădere pe studenţii de azi, a fost „să inventăm viitorul“, aflându‑ne la „un prag istoric, de unde ni se deschid tot mai multe oportunităţi pentru a vedea ce se va întâmpla mâine!“.

F. IONESCU