Socialize

Facebook
Home » Institutii » Sindicate » Vor da dovadă guvernanții de înțelepciune?

Vor da dovadă guvernanții de înțelepciune?

IntelepciuneDupă cum putem constata, au trecut mai bine de 15 luni de când avem un alt Guvern (de fapt, al doilea) și am așteptat ca angajamentele din programul de guvernare al USL să se concretizeze mai substanțial. Mă refer aici la considerarea învățământului ca prioritate națională și în acest sens respectarea articolului 8 din Legea Educației Naționale în ceea ce privește alocarea bugetară de cel puțin 6% din PIB.

Consider că alocarea acestui procent este fundamentală și totodată obligația României, ca țară membră a Uniunii Europene, de a se apropia de procentul de 5,2% din PIB, media europeană pentru educație. Alocările bugetare cuprinse anual între 2,3% și 3,14% din PIB conduc la mărirea decalajului dintre țările dezvoltate și țara noastră. Vorbim de manuale digitale, dar avem tablete, astfel încât elevii să le poată utiliza? Nu mai vorbesc de numărul mare de copii care nu frecventează școala din cauza lipsei condițiilor materiale din familiile din care provin. Am solicitat în repetate rânduri Ministerului Educației Naționale să renunțe la finanțarea prin costuri standard, per elev, deoarece acele cifre nu sunt suficiente nici măcar pentru plata salariilor. S-a spus, când s-au introdus acestea, că vor încuraja performanța după sintagma „ai elevi, ai bani”. Am constatat că sunt unități școlare cu clase având peste 30 de elevi în componență, iar banii alocați pentru plata salariilor nu sunt suficienți în lunile noiembrie și decembrie, deoarece colectivele didactice sunt foarte bine calificate, având gradații de merit și chiar studii doctorale. Ar fi fost de preferat ca această finanțare prin costuri standard să fie formată dintr-un procent pentru salarii și un alt procent pentru cheltuielile necesare funcționarii unei unități școlare. Avem foarte multe exemple când, în această vară, în unitățile școlare, cu precădere în mediul rural, nu s-au alocat sume pentru reparații și igienizare. Salarizarea angajaților din învăță­mântul preuniversitar este nemotivantă atât pentru debutanți, cât și pentru personalul cu vechime. Se spune că s-au întregit salariile, dar acest lucru nu este întru totul adevărat, pentru că până la urmă tăierile nu au fost de doar 25%, ci în unele cazuri s-a ajuns și la 50%. Am pierdut salariul de merit, sporul de 2%, sporul pentru condiții grele și vătămătoare, indemnizația de mediu rural a fost drastic limitată, ajutorul financiar de 100 de euro pentru achiziționare de cărți și suporturi electro­nice, sporul de doctorat, iar profesorilor cu gradul didactic I și vechime mai mare de 25 ani li s-a mărit norma cu încă 2 ore.

Ni se tot spune că vom avea o nouă grilă de salarizare pentru anul 2014, dar până în acest moment discuțiile sunt foarte vagi, iar dacă se va face o creștere de aproximativ 3%, așa cum spune doamna ministru Câmpeanu, înseamnă că iar tratăm această categorie socio-profesională cu dispreț, păstrând dascălii din România pe ultimul loc în ceea ce privește salariile.

Consider că umilirea acestor oameni nu este normală, peste 80% dintre angajații din învățământ au studii superioare, unii având absolvite chiar două facultăți, marea majoritate au masterate și o parte semnificativă studii doctorale.

Vorbim mereu de modele (Finlanda, Germania, Anglia), am dori să ne situăm pe aceeași treaptă cu țări de prestigiu din Uniunea Europeană, însă noi nu vrem să investim mai nimic în educație.

Am transmis mesaje pentru modificarea Legii Educației Naționale tuturor miniștrilor, din luna mai 2012 până acum, însă nimic nu s-a concretizat.

La întâlnirea din septembrie 2013 cu președinții comisiilor de învățământ din cele două Camere ale Parlamentului și cu domnul ministru Mihnea Costoiu le-am reamintit mare parte din ceea ce trebuie să modificăm în Legea Educației Naționale. Aici mă refer la drepturile pierdute din vechiul statut (Legea 128/1997), cum ar fi: reintro­ducerea normei de predare de 16 ore pentru personalul didactic care are peste 25 de ani vechime și gradul didactic I; decontarea cheltu­ielilor de navetă să se facă pentru tot personalul din învățământ (e vorba și de personalul didactic auxiliar), iar finanțarea să se facă de la bugetul de stat prin alocarea banilor împreună cu cheltuielile de personal; posibilitatea pensionării anticipate cu 3 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără celebra penalitate de 9% pe an; acordarea gradației de merit pentru personalul didactic auxiliar.

De asemenea, am solicitat o nouă grilă de salarizare pentru tot personalul din Educație și în mod expres pentru personalul nedidactic, care din acest punct de vedere are o situație dramatică. Salariile lor au fost aplatizate, iar sporul de vechime a fost inclus, conform Legii 330/2010, în salariul de bază.

În final, am convingerea că, dacă factorii decidenți nu vor ține seama de doleanțele angajaților din Educație și vor menține aceeași subfinanțare cro­nică, vor începe să apară și protestele ne-„fabricate”, așa cum susține domnul Președinte Traian Băsescu.

Noi, FSE Spiru Haret, am dat dovadă de fair-play și am renunțat la acțiunea din data de 03.10.2013, rămânând ca Ministerul Educației Naționale și Guvernul României să vină cu soluții la cererile legitime ale angajaților din învățământ.

Prof. Constantin LUNGULESCU, Președinte al SI Spiru Haret, Dolj